Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
In Honorem Kadare. Important simpozion dedicat cunoscutului scriitor
Marius Dobrescu
 
Actualitate, NR. 3 - Iunie 2017
 



Tirana, 15 decembrie 2016. In sala „Balsha” a Hotelului International Tirana din capitala Albaniei, a avut loc Simpozionul International „In Honorem Kadare”, manifestare care a incheiat evenimentele din acest an dedicate marelui scriitor albanez, cu ocazia implinirii varstei de 80 de ani.

O zi senina, cu un soare cald, care lasa sa se vada pana departe dealurile golase din jurul orasului si muntele Dajti, la poalele caruia se intinde Tirana. Un oras aproape nou, daca ne gandim ca, in urma cu numai 20 de ani, capitala Albaniei era o aglomerare de case vechi si blocuri jerpelite, iar apa si curentul electric se dadeau la ore fixe. In centru, inconjurat de panouri de tabla, e un santier care va modifica actuala arhitectura a acestui spatiu istoric. Aici, acum 26 de ani, populatia revoltata a Tiranei dobora de pe soclu monumentul dictatorului comunist Enver Hodja. Din zilele acelea a inceput parcursul democratic al Albaniei. Cladirile din jurul pietei Skanderbeg sunt o sinteza a epocilor care s au scurs peste oras. Geamia Ethem-bey, din secolul al 17-lea, pare sa nu se armonizeze deloc cu Palatul Culturii de vizavi, creatie a „puterii populare”, si nici cu primaria si celelalte constructii ridicate in anii interbelici de italieni. Si totusi, tocmai eclectismul acestui complex de cladiri da un farmec unic centrului Tiranei. Singur printre buldozere, un Skanderbeg de bronz, opera unui celebru sculptor albanez, isi struneste cu greu calul.

Dar sa ne intoarcem la simpozion. Anul 2016 a fost declarat de guvernul albanez „Anul Kadare”. Cred ca nu mai trebuie sa amintim cititorilor nostri cine este acest scriitor: texte din Kadare au aparut in multe dintre numerele acestei revistei. As putea sa mai mentionez, printre alte evenimente, si sesiunea solemna a Academiei de Stiinte de la Tirana, din vara. Simpozionul organizat, pe 15 decembrie, de Universitatea de aici a fost ultimul din aceasta serie si, poate, cel mai important. Printre participanti: cercetatori, scriitori si traducatori ai operei scriitorului din numeroase tari si de pe cateva continente. O sala plina, multe dintre locuri fiind ocupate de studenti la Litere, ziaristi, reprezentanti ai ambasadelor, ai cultelor religioase s.a.m.d., cum se intampla de regula la astfel de evenimente. Referatele prezentate de vorbitori au abordat o mare varietate tematica, pornind de la analiza textelor si a stilului kadarean, pana la referiri asupra receptarii operei lui Kadare in Albania si in strainatate. Una dintre concluzii, care a produs multa rumoare in sala, a fost aceea ca albanezii insisi, mai ales dupa 1991, au fost primii care au ales sa-l supuna pe autor unui val injust de denigrari, pe diferite teme si cu intentii ascunse sau chiar declarate.

Pauza de la pranz a fost un bun prilej de a da o raita prin centrul orasului, atat de familiar odinioara pentru mine si atat de surprinzator acum. Si nu mica mi-a fost mirarea vazand cum, intr-unul dintre cele mai frumoase parcuri ale orasului, acum dezafectat, se inalta o uriasa moschee si asta, culmea, tocmai in tara care cinci sute de ani a suportat o inrobitoare administratie otomana. Constructia inainteaza vazand cu ochii, dupa cum mi-au spus localnicii, finantata de statul turc in urma intelegerii dintre Erdogan si premierul albanez, Edi Rama. Stilul pur otoman al viitorului lacas islamic se vede de la o posta. In spatele lui, zvelta ca o lebada pe ape, catedrala catolica intregeste peisajul bulevardului de pe cele doua maluri ale raului Lana. Despre celalalt mare bule­vard, „Martirii poporului”, care strabate orasul de la o extremitate la alta, construit in zonele sale principale de italieni, se spune o istorioara interesanta. Anume ca, atunci cand unul dintre inaltii oficiali comunisti a survolat cu elicopterul aceasta zona a orasului, a observat ca imobilele aliniate pe marginea lui, plus artera insasi, desenau fasciile romane cu secure, unul dintre insemnele Italiei fasciste. Atunci, in mare graba, guvernul comunist a „plombat” spatiile goale cu noi edificii pentru a schimba desenul imaginat de italieni.

Sedintele de dupa amiaza ale Simpozionului s-au desfasurat in salile Academiei. Seara, tarziu, nu mi-am putut refuza placerea unei cine cu feluri traditionale, printre care si o portie de tavë kosi, un fel de budinca de iaurt cu carne de miel.
A doua zi, inainte de pranz, impreuna cu prietenul Luan Topciu, am avut onoarea si marea placere a unei intalniri cu scriitorul aniversat numai cu o zi in urma. Kadare venise insotit de editorul sau albanez, Bujar Hudhri. Despre aceasta intalnire, in care scriitorul voise sa discute, o ora, cu traducatorul sau preferat, intr-unul dintre cele mai elegante localuri de la marginea Tiranei, intr-un numar viitor.

Marius Dobrescu

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 3
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising