Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Gjakmarrja, un fenomen aflat in recesiune
Maria Oprea
 
Actualitate, NR. 184 - Ianuarie - Februarie 2017
 



Gjakmarrja (sau razbunarea sangelui, vendetta) a fost un fenomen frecvent intalnit mai ales in zona muntoasa din nordul Albaniei. Savarsita conform unor reguli stricte, stabilite prin coduri scrise (kanun) abia mult mai tarziu, vendetta albaneza a secerat floarea tineretului din aceas­ta tara pana tarziu, la mijlocul secolului trecut, cand puterea comunista a interzis-o prin lege.

Revenirea Albaniei la democratie, in anii 90, a liberalizat acest fenomen ingrijorator, desi statul, comunitatile si, mai ales, biserica catolica au incercat sa-l tina in frau. Nu de putine ori, presa straina a criticat acest obicei medieval, iar unii scriitori albanezi si straini n-au pregetat sa-i arate consecintele nefaste. Numai ca, odata cu liberalizarea societatii si a portului de arma, aceasta plaga, considerata de autoritati si tratata ca o infractiune de omucidere, a cuprins si zone care, in trecut, au stat departe de controversatul fenomen. Statisticile din anii trecuti arata ca tinuturi din centrul si sudul Albaniei au adoptat si ele vendetta, multe familii lasandu-se atrase de dorinta de a-si face singure dreptate. De exemplu, in districtul Durrës, la 40 km de capitala Tirana, in anul 2011, un numar de 90 de familii se izolau in propria casa pentru nu cadea victima gjakmarrjei. Si totusi, fata de anii precedenti, numarul celor amenintati cu moartea a scazut simtitor. An de an apar statistici care consemneaza evolutia acestui fenomen, situatii elaborate si distribuite de “Societatea nationala pentru stingerea conflictelor”. Gjin Marku, liderul acestei asociatii, declara nu cu mult timp in urma ca procesul de populare a marilor orase, ca Durrës si Tirana, a facut ca familii din nordul tarii sa vina si sa aduca cu sine o multime de obiceiuri si traditii din locul de bastina. Printre acestea se afla si gjakmarrja. Astfel ca, familii urmarite pentru razbunare in nordul Albaniei s-au stabilit in ultimii ani in aceste doua mari orase sau in comunele din jur. Conform liderului societatii citate, desi in codurile stravechi femeile nu erau incluse in cercul vendettei, in ultimii ani acestea au devenit si ele tinte pentru razbunatori, izolandu-se alaturi de barbati. Mai mult decat atat: in fenomen au fost inclusi si copiii, ceea ce arata o degenerare condamnabila a traditiei! Fenomenul care, cu ani in urma, ramasese izolat doar in zonele din nordul tarii, acum este prezent in marile orase din centrul tarii. Aproape in toate situatiile in care se inregistreaza conflicte cu victime, politia ia sub protectie familia autorului sau autorilor crimei pentru a preintampina escaladarea conflictului si a razbunarilor dupa kanun.
Fenomenul gjakmarrjei in Albania centrala

Potrivit lui Gjin Marku, in Albania se afla izolate de teama vendettei circa 1300 de familii. Cifra variaza de la luna la luna, influentata de noile cazuri care apar sau de compromisurile la care se ajunge intre familii pentru stingerea conflictelor. Gjin Marku a mai spus ca, la nivelul intregii tari, fenomenul gjakmarrjei a inregistrat, in 2012, un recul fata de anul precedent. Din 1670 de familii izolate la sfarsitul anului 2011, circa 250 au pus arma in cui, renuntand la razbunare si apeland la justitie. La stingerea conflictelor se ajunge, in general, cu ajutorul societatii pentru stingerea conflictelor, dar si prin intelepciunea si bunavointa pe care o arata in aceste situatii familiile implicate. Vorbind despre actiunile societatii pe care o conduce, Marku a amintit de cazul din comuna Xhafzotaj (Giafzótai), de langa Durrës, unde a fost prezent la impacarea a doua familii aflate in gjakmarrje. “Se fac eforturi pentru ca femeile si copiii sa poata fi exclusi din acest cerc periculos. Acolo unde familiile au jurat sa nu se atinga de femei si copii, acestia au iesit deja din izolare. Numarul copiilor care au fost inchisi in casa de teama razbunarii a scazut de la 900 la 700. Cea mai mare parte a lor se aflau la Tirana si in Albania centrala, dar sunt si in sudul tarii. Numai in districtele Durrës si Tirana se aflau izolate circa 300 de familii. In nord, vendetta nu mai este atat de raspandita, in schimb s-au inmultit cazurile in Albania centrala, unde au avut loc cateva crime oribile”, a mai spus Marku.

Stingerea conflictelor

“Sa traiesti cu onoare”. Aceste cuvinte au fost rostite si intarite cu o strangere de mana de catre doi veri primari din familia Marku, provenita din nord, din zona Kukës, care acum locuiesc in satul Xhafzotaj, districtul Durrës. Cele doua familii au fost cuprinse in gjakmarrje cu aproape doua luni in urma. Acest caz de impacare a doua familii este unul dintre exemplele pe care Gjin Marku le da adesea reporterilor din presa albaneza. Este un caz in care “Societatea nationala pentru stingerea conflictelor” a reusit sa impace doua familii, rude de sange, aflate in conflict. Dusmania dintre familia lui Xhelil Marku si Musa Sali Marku s-a nascut cu cateva saptamani in urma, dupa ce o altercatie intre membrii celor doua familii a avut ca rezultat ranirea grava a nepotului celui din urma. In final, capii celor doua familii si-au dat mana unul altuia si au multumit “Societatii nationale pentru stingerea conflictelor” si misionarilor din zona pentru insistenta de a-i convinge sa se aseze la aceeasi masa si sa se impace, eliminand astfel orice posibilitate ca conflictul sa degenereze in alte varsari de sange. In cuvantul sau la ceremonie, Gjin Marku a subliniat ca iertarea si impacarea fac parte nu doar din traditia albaneza, ci sunt valori ce trebuie pastrate si de generatiile viitoare. O strangere de mana, initial acasa la Gazmend Marku, autorul incidentului, a pus capat dusmaniei dintre cele doua familii apartinand aceluiasi clan, dupa care au urmat vizitele traditionale care au “parafat” intelegerea realizata.
“Societatea nationala pentru stingerea conflictelor” a inceput sa functioneze in urma cu peste douazeci de ani, reusind sa actioneze acum la nivelul intregii tari. Este de remarcat ca statul albanez opereaza cu mijloacele legale de care dispune pentru eradicarea acestui fenomen sangeros. In prezent, legea penala nu mai acorda niciun fel de circumstante atenuante razbunarii conform kanun-ului, considerand-o si condamnand-o ca pe o crima de drept comun.

Maria Oprea

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"


In Honorem Kadare. Important simpozion dedicat cunoscutului scriitor



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 184
 

  Editorial


  Actualitate

  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising