Marius Dobrescu

Studii, interviuri si reportaje cu si despre Ismail Kadare
Volumul de fata apare chiar in anul in care Kadare a implinit varsta de 70 de ani, an declarat de autoritatile de la Tirana “Anul Kadare”, si este un modest omagiu adus acestui mare scriitor european.

Textele din acest volum au fost scrise in perioade diferite si au avut destinatii diferite. Cateva dintre ele au insotit, ca postfata, editia in limba romana a operelor lui Kadare aparute din 2002 incoace sub semnatura subsemnatului. Interviurile cu si despre acelasi scriitor au aparut si ele, in presa romaneasca sau albaneza, in ultimii ani. Cele aparute in limba albaneza au fost traduse in limba romana. {n fine, cele doua reportaje de la finele volumului consemneaza intalnirile pe care autorul acestei carti le-a avut in ultimii ani cu scriitorul albanez la Neptun (Romania) si Durres (Albania).

ISMAIL KADARE s-a nascut la 28 ianuarie 1936 in oraselul Gjirokaster din sudul Albaniei. Tatal, functionar postal, mama, casnica. Are doi frati: Kadrie si Shahin. A debutat devreme, cu volumul de poeme Inspiratii juvenile (1954), urmat de Visari (1957). Dar consacrarea deplina avea sa i-o aduca romanul Generalul armatei moarte, aparut intr-o prima editie in anul 1963 (si tradus in limba româna in doua versiuni, in 1973 si 2002). Cartea a aparut in peste 40 de limbi, a fost dramatizata si ecranizata, cea mai celebra fiind pelicula franceza cu acelasi nume, cu Anouk Aimee si Michel Piccoli in distributie (1985). In anii 70-80, Kadare a scris si publicat romane, nuvele si povestiri, consolidându-si reputatia de exponent de exceptie al literaturilor balcanice. Pintre acestea: romanele Cetatea (1970), Iarna marii singuratati (1973), Concertul (1981) s.a., precum si volumele de proze Vechea emblema (1977), Aprilie spulberat (1978), Starea de calm (1980), Podul cu trei arcade (1983), Vremea scrisului (1986) etc. Romanele Monstrul si Palatul viselor, ca si poemul Feudalii rosii, l-au pus intr-o pozitie dificila fata de regimul comunist, unul dintre cele mai dure din Europa. Dupa moartea dictatorului Enver Hodja (1985), societatea albaneza a asteptat o relaxare politica si economica, lucru care nu s-a intâmplat. Vazându-si sperantele inselate, Kadare decide sa se stabileasca definitiv in Franta, la Paris (oct. 1990). Gestul sau a zguduit societatea albaneza si a contribuit intr-o mare masura la prabusirea regimului comunist. La Paris, Kadare a publicat câteva dintre ultimele sale romane: Umbra, Fiica lui Agamemnon, Succesorul, Orasul fara reclame, Piramida, Spiritus s.a., unele dintre ele traduse si in limba româna. Este primul laureat al premiului britanic The Man Booker International Fiction Prize (2005). A fost nominalizat in mai multe rânduri pentru Premiul Nobel pentru Literatura. A participat la Festivalul International Zile si nopti de literatura, de la Neptun (2003). Traducatorul sau in limba româna este Marius Dobrescu, premiat cu Premiul Asociatiei Bucuresti al Uniunii Scriitorilor pentru versiunea in limba româna a romanului Generalul armatei moarte (2002).