Luan Topciu

S-a vorbit des despre multiplele concordante romano-albaneze pe plan lingvistic, folcloric, etnografic, in domeniul antropologiei culturale, al istoriei mentalitatiilor, al obicieurilor si credintelor, in filozofia colectiva, in simbolurile populare etc.

O buna parte a concordantelor si asemanarilor sunt explicabile in cadrul arealului geografic balcanic in care fac parte cele doua popoare, prin istoria paralela parcursa, timp din care s-a inchegat un spirit comun. Altele se explica ca fenomene paralele universale legate de natura omului, fara a fi nevoie de contacte directe. Insa, conform parerii multor savanti romani si straini, multe dintre aceste asemanari se trag de la insasi obarsia popoarelor roman si albanez. S-au observat, de altfel, apropieri si in domeniul literaturii, incepand cu literatura orala pana la manifestarile artistice din epoca moderna. Literatura moderna ramane, totusi, mai putin cunoscuta, probabil si din faptul ca literaturile balcanice sunt scrise in limbi mici si au comunicat mai putin una cu alta. “Oglinzi literare” este o carte de studii despre anumite opere ale catorva scriitori importanti din literatura albaneza si cea romana.
Cartea constituie un demers in cunoasterea celor doua literaturi, a mecanismelor de creatie; o apropiere in “laboratorul” de creatie a autorilor discutati, ceea ce face posibila cunoasterea in profunzime a elaborarii materiei literare si, implicit, relevarea formelor de manifestare a spiritului in cele doua literaturi. In aceasta culegere de studii se abordeaza opere si autori in cateva oglinzi paralele, unde multe fenomene ale uneia dintre literaturi se manifesta in cealalta, unde se oglindesc elemente din istoria comuna, trasaturi paralele sau diferite “ intr-o unitate in diversitate”, cum avea sa se exprime N. Iorga. Cartea cuprinde opere si autori albanezi tradusi in limba romana precum si autori romani tradusi in albaneza. Deci, “Oglinzi literare” ofera o calatorie la cateva identitati literare care reprezinta personalitati de anvergura in cadrul literaturilor respective, lasand amprenta in dezvoltarea literaturii moderne. Avem parerea ca daca s-ar realiza o cunoastere mai buna a “celuilalt” si a aceluia care este “diferit” de tine, ambele parti au de castigat.
Oamenii sunt, din firea lor, curiosi, iar formele noastre de expresie culturala ar fi trebuit sa reflecte si sa stimuleze acesta curiozitate. Literatura universala include nu numai literatura asa numitelor ”popoare mari” ca volum de populatie, cu vechi traditii culturale, ci, conform unei conceptii de baza a literaturii comparate, si literatura “popoarelor mici”, a caror arta s-a ridicat la nivelul celor mai bune valori universale. Scriitori ca Lenau, Andersen, Petöfi, Eminescu, Ivo Andric, Nikos Kazantzakis, Ismail Kadare si multi altii sunt exemple explicite in acest sens.