Prezenta lucrare este rezultatul unei activitati stiintifice sustinute. Se vede modul in care au fost gandite si rezolvate multe dintre problemele teoretice si atentia cu care a fost cules un impresionant material de limba. Subiectul are un mare grad de dificultate, nu in ultimul rand pentru ca este vorba de o lucrare de comparare a doua idiomuri.

Prezenta lucrare este rezultatul unei activitati stiintifice sustinute. Se vede modul in care au fost gandite si rezolvate multe dintre problemele teoretice si atentia cu care a fost cules un impresionant material de limba. Subiectul are un mare grad de dificultate, nu in ultimul rand pentru ca este vorba de o lucrare de comparare a doua idiomuri. Echivalarile unitatilor frazeologice din cele doua limbi sunt foarte bine realizate. Autoarea este o fina cunoscatoare a romanei, nu numai a albanezei, fapt dovedit si de capitolul de comentarii stilistice asupra unitatilor frazeologice din cele doua limbi.

Dr. Catalina Vatasescu, cercetator stiintific
Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romane


Analiza la care a fost supus materialul selectat, efectuata cu meticulozitate si cu o pregatire lingvistica adecvata (doamna Melonashi Renata-Topciu este deopotriva o cunoscatoare avizata si o vorbitoare competenta a ambelor limbi, romana si albaneza) abordeaza structurile frazeologice din perspective multiple, semantica, lexicala, morfo-sintactica, stilistica, si este completata adesea cu utile consideratii istorice, etnografice sau culturale, respectiv cu date privind viata materiala si religioasa a celor doua popoare. Iar rezultatul este o cercetare interesanta, cuprinzatoare si utila, ce intareste unele dintre constatarile savantilor care s-au oprit in decursul timpului asupra concordantelor lingvistice romano-albaneze, expresie a unui fond comun, reflex al unui mod de viata si al unei spiritualitati similare, al unei culturi vechi si medievale de acelasi tip, dar si efect al unor influente moderne europene exercitate asupra formei literare, cultivate a celor doua limbi.

Prof.univ. dr. Gheorghe Chivu,
Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti